..................... SALA .....................

Pasesc pe niste scari prafuite, uitate de cei mai multi dintre noi si intru intr-o sala de teatru goala. Cortina rosie e la picioarele mele, iar panzele de paiajen ma inconjuara: ele ma saluta, ele ma iubesc, ele ma asculta!!
Scaunele sunt murdare, rupte, iar incaperea e pustie.. oare e chiar asa? Sa nu mai fi ramas nimic din spectacolele vesele de altadata?

Ma asez pe o scandura si ma gandesc si cu cat ma gandesc mai mult cu atat sala prinde viata. Cortina e la locul ei, curata, rosie ca focul stralucind in lumina reflectoarelor, scaunele sunt pline de spectatori care vor sa asculte si sa vada piesa... (Cati dintre ei vad intradevar? cati asculta? .. 1,2.. acum nu e nici unul...) copii care arunca popcorn in actori si sunt galagiosi... Copiii nostri.. iubiti, educatii nostri copii. I-am educat atat de bine incat nici acest lucru incantator nu il mai fac, s-au plictisit de turuiturile paiatelor care domina scena.

Ma vad in al treilea rand urmarind piesa, traind odata cu personajele.. De fiecare data e altfel, un alt sentiment, o alta imagine, esti altcineva.. purtam atatea haine incat debia mai mergem. Ne taram ca niste viermi ce suntem!!

Inchid ochii si cand ii deschid vad iar praful, vad candelabrul care ma uimea prin maretia lui, odata vroiam sa il ating, sa fiu stralucitoare ca el. Acum, ce a ajuns? Zambesc.. nu conteaza, eu tot il vad stralucitor si curat.. e tot crsital pt mine. Chiar daca maine el nu va mai exista aici dominand sala.. El va fi in mintea mea, dominand imaginea!!

Nimic nu exista, totul e iluzie.. e rodul creatiei mintei noastre. Vezi praful cand nu e, vezi drumul care nu exista, nu vezi nimic.. dar nimicul nu e niciodata nimic!!
Si singuratatea e o iluzie.. crezi ca esti singur? Chiar crezi asta? Haha.. rad! Gandurile te urmaresc, spiritele sunt langa tine, amintirile te zdrobesc.. fantasmele te invaluie...
E bine sa constintizezi ca nu tot ceea ce vezi e acolo si daca nu vezi .. asta nu inseamna ca exista.

Iubesc sala asta! E sala unde joc si cant, pentru voi scaune goale, pentru voi ganduri, pentru voi amintiri care ma urmariti.. Iar eu deschid usa si va primesc deoarece casa mea e plina de lumina si caldura.

Ma uit in sala, e asa frumoasa... o vreau frumoasa.. cum o vad asa e. Am intrat pe scari prafuite acum plec pe scari acoperite de pasii oamenilor care vor bilete!! Cei din culise striga la mine sa ma pregatesc, incepe spectacolul vietii si eu tb sa fiu prezenta, doar sunt unul dintre mascaricii care fac sala sa rada.
Nu am vrut sa dispara paianjenii pentru ca si ei fac parte din lumea mea si doresc sa se uite la mine cand imi pun masca de cristal pentru voi... scaune goale, pentru voi ganduri, pentru voi amintiri care ma urmariti...

POFTITI....!!