Iubim tot ce e putred-stralucitor si distrugem puritatea. Cat poate rezista ea in Sodoma si Gomora si cati ne vom trasforma in statui de piatra si sare?
Suntem niste statui goale impinse de altii, traim ce vor altii si murim cum vor altii. Statui frumoase, imbracate in aur si care se prajesc la soarele chinuit de luna. Dar macar stralucim.. ce conteaza ca doar privim?
Luna cand apare ne arata cine suntem cu adevarat. Ce insemnam noi pentru lumea asta, ce reprezantam noi pentru marii Marilor! Ce suntem? Niste viermisori colorati
Ma intreb cum vom fi mancati cu sare.. sau fara? Sa speram ca vor tine regim sau ca sunt vegetarieni. Nu va faceti griji ne trasforma si intr-o salata daca trebuie.
Pacat pentru cei care au incercat sa ne trezeasca, care s-au zbatut sa ne deschida inima adevarata si sa ne arate drumul.
Pacat.. hmm 3 sec doliu.. 1 2 3.. hmm alb,negru? ce culoare sa port? Am sa port rosu in memoria sangelui care s-a scurs din venele noastre.. Putem sa luam bureti si sa incercam sa il punem la loc? Poate inviem si nu mai suntem pietre, stanci.. statui frumoase, dar moarte.. Toata esenta noastra unde e? o strig si nu raspunde... Aud doar ecoul...
"Ma uit la flori, ma uit la stele;/ Esti chinul dulce al tristetii mele./ Ma uit in mine, ca intr-o chilie,/ Ma uit in ceruri, in imparatie,/ Ma uit in gol, ma uit in vizuini./ Te caut printre spinii din gradini,/ Dau buruienile de-o parte, de otrava,
Si pipai locul urmei tale cu zabava./ Strabat calare sesul, cucuruzul:/ Te caut cu vederea, cu auzul.
Ma plec la trandafiri si le miros/ Bobocii din tulpinile de jos./.../ Si neprimind raspuns nici de la stupi,/Ma iau dupa vulturi si lupi."(Tudor Arghezi "Ma uit la flori")
Ma plec la trandafiri si le miros/ Bobocii din tulpinile de jos./.../ Si neprimind raspuns nici de la stupi,/Ma iau dupa vulturi si lupi."(Tudor Arghezi "Ma uit la flori")
"De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci./ Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,/ Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o dată înapoi!/ Ţi-as fi făcut un semn, după plecare,/ Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare?
Voiam să pleci, voiam şi să rămâi./ Ai ascultat de gândul ce-l dintâi./ Nu te oprise gândul fără glas./De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?"( Tudor Argezi "De-abia plecasesi")
Meditati.. si la sfarsit o sa va intorceti de unde ati inceput.. adica la nimic. De acolo a inceput totul... ca o panza de paianjen
Si eu ma uit la stele si le rog sa puna cate un gand si pentru mine acolo sus: sa vad, sa nu fiu surda si nici muta.
Violetta Narbona... pleaca e tarziu, dar pleaca ganditoare la ziua de maine. Ce o sa vada apusul sau rasaritul?
(Aceste articole sunt ganduri.
Ele nu trebuie sa aiba continuare asa ca nu va asteptati. Creez aceaste articole ca sa arunc anumite stari care iau nastere in adancurile mele.. Si pana am sa le unesc va mai dura.
Cu respect,
Violetta Narbona)
